De maine …

  • Incep sa port iar rochii si haine frumoase;
  • Incep sa ma machiez iar zilnic … si sa ma demachiez, tot zilnic;
  • Incep sa merg cu masina si cu metroul … zilnic;
  • Incep sa citesc mai mult … ca doar voi merge cu metroul;
  • Incep sa lucrez iar cu strategii si bugete de marketing;
  • O sa vad zilnic locul unde l-am cunoscut pe Cosmin si unde a inceput povestea noastra;
  • O sa fac o multime de lucruri care mi-au lipsit;
  • Nu o sa ma mai joc toata ziua cu David;
  • Nu o sa mai ies la plimbare cu David in miezul zilei;
  • Nu ii voi mai face toaleta de dimineata;
  • Nu o sa mai am trei ore de totala relaxare la miezul zilei;
  • Nu o sa ne mai uitam impreuna, dimineata, la desene animate;
  • Nu o sa mai dam de papa la plante impreuna, dimineata;
  • Nu o sa mai iesim la 10 sa dam papa la catei;
  • Nu o sa mai mergem pe la Bianca la 11.00;
  • Nu o sa mai mergem sa luam pranzul cu tati;
  • Nu o sa mai facem o multime de alte lucruri care-mi vor lipsi.

Maaama, cate se schimba incepand de maine!

Lectiile maternitatii

In orice discutie despre ideea de a avea un copil, toata lumea este de acord cu un lucru: acela ca un copil iti schimba viata. Dar nimeni nu realizeaza cat de mult, pana cand nu treci prin asta. Si nimeni nu realizeaza cat de mult inveti, despre tine, despre partener, despre viata in general.

Iata cateva dintre lucrurile pe care le-am invatat eu sau, mai bine spus, pe care m-a ajutat David sa le invat:

  • Ca pot sa dorm doar 3-4 ore pe noapte si pe urma sa zbarnai toata ziua; oricum nu am de ales;
  • Ca pot sa fiu foarte calma atunci cand sunt ingrozitor de stresata si ingrijorata. Daca vezi ca bebe are 40 grade la 3 dimineata, panica nu ajuta la nimic;
  • Cursuri de time management? Cine mai are nevoie? Un copil este suficient pentru a deveni expert in asta, altfel nu ai nicio sansa;
  • Inveti de asemenea sa fii mai ordonat. Pentru ca iarasi, nu ai nicio sansa sa te mai si odihnesti daca nu inveti sa fii ordonat;
  • Am invatat o noua limba straina: bebeluseasca. Inainte, orice copil mai mic de 3 ani ma punea in incurcatura daca incerca sa comunice cu mine. Acum am invatat sa il descifrez pe David dupa tipul de marait :).
  • Am invatat sa am mai multa incredere in mine. Si nu ma refer doar la instinctul matern, care chiar exista. In general, cresterea unui copil este o idee atat de inspaimantatoare inainte sa il ai incat, dupa ce vezi cat de bine te descurci, incepi sa te gandesti cu totul si cu totul altfel la propria persoana. Eu am fost mereu o persoana increzatoare in propriile forte, dar de cand l-am nascut pe David sunt si mai sigura pe mine;
  • Am invatat sa fiu mai bitchy (scuzati amestecul de romana si engleza). Intotdeauna mi-a fost greu sa fiu rautacioasa, sa contrazic pe cineva sau sa refuz. Dar cand ai un copil … intotdeauna faci ce este mai bine pentru el, indiferent ca altor persoane le convine sau nu;
  • Am invatat si sa fiu mai toleranta. In mod ciudat, desi un copil este o responsabilitate, am invatat sa fiu mai relaxata si sa accept mai usor oamenii asa cum sunt ei. David a implinit viata noastra. Ultimul an, in general, ne-a implinit. Il crestem pe David, ne-am mutat in casa noastra, marele nostru vis din ultimii 10 ani, suntem impreuna, ne iubim, avem servicii care ne plac … totul este bine. Asa ca sunt fericita, relaxata, implinita si mult mai dispusa sa accept oamenii exact asa cum sunt ei. Nu stiu daca reusesc sa exprim prea bine ceea ce simt;
  • Am invatat sa ma joc cu lucruri simple si sa exprim notiuni complexe prin gesturi si cuvinte simple. Partea cea mai grea in a creste un copil este educatia lui. Pornind de cand s-a nascut. Mereu m-am intrebat cum il invat ca un scaun e un scaun si ca in patut se doarme si ca bei apa din canuta. Cum il invat notiuni precum frig, foame, dragoste, compasiune. Si totusi, gasesti modalitati sa il inveti totul despre lume, intr-un mod amuzant, simplu si frumos. Si nici macar nu iti dai seama cand si cum se intampla toate aceste lucruri. Dar te trezesti ca de la o zi la alta, puiul tau stie tot mai multe;
  • Am invatat cine sunt Pop si Piz, Oliver, Pitch si Potch, Dodo, Yam Yam, Ah Oh si Tickels, Louie, Ema si toti prietenii lui David de la Baby TV;
  • O lectie neplacuta a fost ca am invatat si ca cei mai buni prieteni nu sunt neaparat atat de buni. O prietena mamica m-a avertizat, dar nu am crezut-o la acel moment. Iar surpriza a fost mare si amara cand am observat cum prieteni buni, buni au inceput sa dispara din peisaj. Si nu inteleg nici acum de ce se intampla asta, dar asta e realitatea;
  • Am invatat sa cant Ceata lui Pitigoi, In padurea cu alune, Noi suntem piticii, Azi Grivei e manios, O lume minunata si o multime de alte cantece pentru pitici;
  • Cel mai important: am invatat si inca invat sa cresc un pui cat de bine pot. Am devenit un om complet si am cunoscut bucurii si satisfactii asa cum nu mi s-a mai intamplat. Ma uit la David si sunt foarte recunoscatoare ca am ajuns sa cunosc sentimentul de a fi mama.

Voi ce ati invatat?

Gradinita Casuta Dacilor

Cand intri in gradinita Casuta Dacilor, ai senzatia ca esti la bunici. Gradinita functioneaza intr-o casa veche, cu camere inalte, este izolata si retencuita. Proprietari sunt un profesor de sport, acum pensionat si nora lui care au infiintat-o atunci cand au avut nevoie pentru fetita familiei (acum 3 ani si ceva).

Mi-a placut foarte mult atmosfera. Este o gradinita mai noua si mai putin cunoscuta, cu mai putini copii. Dar era o atmosfera calma si relaxata. M-am simtit bine acolo.

Gradinita are 4 camere la parter si inca doua la etajul partial care cred ca e de data mai recenta. La parter functioneaza grupele baby (de la 1,6 luni), mica (dar cred ca acum astea doua sunt unite) si mijlocie. A patra camera este camera de joaca si de luat masa. Tot aici mai este un grup sanitar si bucataria.

Bucataria este foarte curata si are frigidere pentru: oua, carne, fructe/legume si pentru probele de mancare.

La etaj sunt camerele pentru grupa mare si afterschool. Ambele sunt in curs de infiintare, deocamdata nu sunt „clienti”. Tot aici va mai fi un grup sanitar.

Dupa cum spuneam, impresia mea a fost ca sunt oameni carora le plac copiii, le place sa petreaca timp cu ei, au grija de ei. Este o gradinita ok si nu as fi foarte ingrijorata privind siguranta copilului meu.

Exista insa cateva puncte negative pentru care nu am ales-o:

1. Camerele sunt mici. Foarte curate, dar micute. De asemenea, nu imi place dispozitia lor.

Exista doua intrari. Una dintre ele da direct in camera de joaca, fara hol fara nimic. Iarna nu este deloc indicat. Iar daca afara este noroi, inauntru se va face mult mai usor mizerie. Si tot aici este si sala de mese. Si am vrut totusi o sala de mese separata, care sa aiba doar aceasta utilitate.

A doua intrare da intr-un holisor unde sunt dulapurile copiilor. In dreapta este grupa baby iar in stanga cea mica. La grupa mijlocie se ajunge trecand prin camera celor mici sau prin holisorul din bucatarie si cred ca acolo miroase destul de des a mancare.

2. Nu exista grupuri sanitare pentru copii si pentru personal. Toaleta era foarte curata, dar totusi, le vreau separate. In plus, o singura toaleta la atatea persoane mi se pare prea putin.

3. Jucariile si materialele didactice. Nu am vazut foarte multe jocuri si jucarii sau alte materiale didactice. Probabil ca sunt, dar nu multe. Cu siguranta se pune accent pe lucru in grup, cu planse, desenat etc. ceea ce este foarte bine. Dar totusi, este nevoie si de niste materiale iar celelalte gradinite erau mai bine dotate la acest capitol.

4. Am vrut ceva mai modern. Aici curtea nu era amenajata, desi vara se monteaza un bazin. Si in general si la jucarii si in programa simteam cumva aerul de „la bunici”.

La optionale, desi sunt trecute, inca se lucreaza, nu prea functioneaza si, desi in descriere spun ca fac engleza, franceza, germana, cand am intrebat de asta, am primit raspunsuri destul de evazive.Chiar in foile primite de la ei, se vorbeste despre dans, pictura, teatru … nu mi-a spus nimeni nimic de asta. Iar din discutiile cu ei, inteleg ca sunt doar la nivel de planuri.

Mi s-a parut foarte misto senzatia ca acolo e ca la bunici, dar as fi vrut sa fie combinata si cu o abordare putin mai moderna a educatiei. Sa aiba mai multe optionale, sa ii duca in tot felul de vizite educative, sa faca un pic de engleza. Nu vreau ca David sa iasa geniu de pe bancile gradinitei, dar sunt ferm convinsa ca atunci cand va merge la scoala, marea majoritate a copiilor va sti un pic de engleza, va avea niste experiente, va sti diverse lucruri. Pentru ca asa sunt vremurile de azi. Copilaria nu mai inseamna doar alergat pe dealuri la bunici. Si nu vreau ca atunci cand va merge la scoala, David sa se simta mai putin pregatit decat alti copii. Vreau sa fie la acelasi nivel cu el.

In plus, am vrut o gradinita care sa beneficieze de un pic de management, sa fie ancorata in tendintele actuale, un loc unde copilul sa se joace dar, in acelasi timp, sa fie in contact cu ziua de astazi si tendintele zilei de maine. Nu stiu daca imi iese explicatia, dar vreau un mediu sigur, comfortabil, dar si modern pentru David. Pe termen lung, pana va ajunge la facultate, vreau ca el sa aiba parte de o multime de experiente, adaptate mereu varstei, astfel incat el sa isi faca o imagine foarte clara despre ce va dori sa faca in viata. Si cred ca educatia incepe din gradinita, chiar daca vorbim de joaca.

Dupa cum spuneam, insa, gradinita este inca la inceput si probabil ca vor mai aparea noutati, chiar cluburile si optionalele trecute deja in prezentari. Si este un loc placut pentru copii, asa ca are un ok de la mine :).

Exista patru tipuri de program:

  • 7.00 – 13.00: mic dejun, fructe – 500 lei
  • 7.00 – 14.00: mic dejun, fructe, pranz – 600 lei
  • 7.00 – 18.00: mic dejun, fructe, pranz, gustare – 800 lei
  • 7.00 – 20.00: mic dejun, fructe, pranz, gustare, cina – 1100 lei

Contact: Intrarea Caltuna, nr. 9, sector 4 (la intrarea de la fantana a parcului Carol).

Telefon: 021/337.04.64

Bebe e terorist mic

Post de descarcare nervoasa si calmat nervii in vederea evitarii urlarii la copil.

A dormit o ora. Acum foarte multe ore.

  • I-am facut lapte cu gris. Nu vrea
  • I-am facut piure cu pui. Nu vrea
  • I-am facut peste. Nu vrea
  • I-am facut salata de fructe. Nu vrea
  • I-am pus Baby TV. Nu vrea
  • Hai sa ne jucam! Nu vrea.
  • Pe sanie. N-a vrut
  • Sa doarma. Nu vrea
  • Cantecelel prefeate. Nu le vrea

E rosu la ochi. Se freaca la greu. Isi patura cu el. Nu vrea sa doarma.

Urla, plange, urla. Se da cu capul de podea (la propriu). Ma zgarie.

Cosmin pleaca la 9 de la birou.

Exista somnifere pentru bebei?

Libero vs Pampers vs Pufies

Noi suntem fani declarati Libero. De la inceput.

De fapt nu, mint. Nu chiar de la inceput. Am inceput cu Pampers, dar nu ne-au placut. Mi se parea ca retin mai putin, ca sunt mai fragili, mai subtiri si, ce e mai important, David se uda sau se murdarea mereu, in special noaptea (si sigur nu pentru ca nu i-l puneam bine). Cred ca pur si simplu nu sunt potriviti pentru el, ca forma, habar nu am.

Dupa care, o prietena mi-a dat vreo 2-3 scutece Libero sa le incerc, spunandu-mi ca si ea avea cam aceleasi probleme cu Pampers. Asa ca de atunci tot folosim Libero si suntem fericiti. Se uda foarte rar, daca se trezeste mai tarziu sau daca omitem noi sa il schimbam. Asta pentru ca de mic, noi nu l-am schimbat noaptea deloc.Mie imi plac pentru ca sunt mai grosi si cred ca se aseaza mai bine pe corpul lui, nu ii lasa cine stie ce urme si cu siguranta nu mi s-a iritat.

Saptamana trecuta am vrut insa sa incerc si Pufies. Eram curioasa inca de cand au aparut. Am putut sa studiez o mostra in Carrefour si mi s-a parut ca se aseamana cu Libero. Si sunt mai ieftini decat Libero.

Doar ca nu imi plac deloc, deloc. Se umplu imediat, se uda repede si, nu exagerez deloc, dar cred ca in 80% din cazuri, treaba mare iese afara. A patat cearsaf, body, sac de dormit, tot. Voi ati incercat careva?

As mai fi curioasa si de Happy si Hughies, dar pentru moment revin la Libero. La cat costa, astept sa am iar curaj de experiemene. Foloseste cineva Happy sau Hughies?

Nastere naturala vs nastere prin cezariana

Postul de astazi al Cristinei, cel legat de alaptare, mi-a adus aminte de o alta disputa de care m-am lovit mai mereu cand am fost insarcinata: nastere naturala vs. nastere prin cezariana. Si eu am fost intrebata de n ori cum vreau sa nasc sau, cat am stat in spital, cum am nascut. Se face mare caz de asta. Am auzit de cazuri in care se purtau rau cu mamicile care au nascut prin cezariana, considerandu-le „proaste egoiste si rasfatate” . Si am chef sa ma pronunt.

Mai intai: am nascut normal, cu epidurala. Am cerut epidurala cand aveam dilatatie doi pentru ca deja urlam de durere. Mi-au pus la 3. Partea cu „eject” – ul a fost ingrozitoare. Nu am fost in stare sa dau eu eject, un baiat simpatic a trebuit sa se catere aproape pe burta mea, ca sa il dea afara. Mereu am zis ca el mi-a nascut baiatul. Au fost 40 de minute ingrozitoare urmate de o ora si jumate de curatat interior. Una dintre fetele care asteptau sa se dilate a zis ca aproape a renuntat la naturala cand ma auzea cum tipam „nu mai pot”. De fapt, eu incercam sa spun „nu mai pot sa imping pentru ca nu mai simt contractiile din cauza epiduralei” dar erau prea multe cuvinte. Ulterior, la curatat, simteam mainile celor de acolo, in mine, cu tifoane si alte chestii de mi se ridica si acum parul maciuca. Sotului meu, care nu intelegea ce se intampla, de ce dureaza asa, i s-a spus ca David este bine si ca sunt probleme cu mine. Atat. A crezut ca innebuneste cand a auzit asta.

Sentimentul cu care am ramas insa, este ca a fost o nastere usoara (pana la partea de eject). Am vrut sa nasc natural din doua motive:

1. Ca am vrut eu sa vad cum este. Mi-a placut foarte, foarte mult perioada sarcinii si am vrut sa incerc si finalul.

2. Imi este ingrozitor de teama de operatie si de durerile de dupa. Mereu am preferat ca tot ce poate fi mai rau si mai dureros, in orice situatie, sa se intample repede, la inceput, ca sa scap. Mi-e groaza de ideea unei operatii.

Dar sincer, nu inteleg de ce sunt asa multe mamici si asa multi medici porniti impotriva nasterii prin cezariana. Da, natura ne-a lasat asa. Regula este ca nu nastem pe burta, ci printre picioare.

Dar sa fim seriosi, conform naturii, ar trebui sa ne procuram hrana vanand in haite, cu bete si sa locuim in grote. Pentru ca natura nu ne-a dat foc si ciment sa ne facem case. Nu ne-a dat nici masini si nici telefoane mobile.

Astea se cheama progrese. La fel si cezariana. Nu cred ca poate dauna copilului. Acum, eu nu sunt medic, dar nasterea naturala imi pare mai periculoasa pentru copil. Si am vazut la mine. David era angajat pe traseu, dar eu nu mai putea sa imping, el nu putea sa iasa. Daca nu se intampla „eject”-ul, ajungeam la cezariana. Si asa, David s-a nascut cu capul umflat intr-o parte. Avea un guguloi, o forma tare ciudata (vedeti in poza de sus). Tocmai ca nu l-am impins cum trebuie. Din fericire, s-a retras intr-o luna.

Cezariana face viata mai usoara pentru mamici si, dupa cum va spuneam, si pentru bebici. Nu inteleg de ce exista aceasta diferentiere, pe care am simtit-o si eu desi am nascut natural. In multe cazuri ea este necesara, dar chiar daca nu e, ce e rau in a-ti fi frica de durerile nasterii si a alege o varianta mai usoara? Tot ce facem noi, ca oameni, este pentru a ne face viata mai usoara.

 

Salata de fructe cu iaurt si Cheerios

De vreo trei zile ii dau lui David la micul dejun sau la una dintre gustari o salata de fructe pe care o mananca fara sa mai fie nevoie de cantecele sau desene animate puse la laptop.

Ingrediente:

  • 2-3 fructe. Eu am folosit un kiwi, un mar, o banana. Pot fi oricare altele, atat timp cat merg combinate cu iaurt
  • 1 iaurt mic
  • o mana de cheerios

Preparare:

Se amesteca toate cu blenderul. Pentru David, care papa si bucatele, opresc bucati de fructe pe care le tai bucati si adaug si Cheerios intregi, asa ca iese o salata pasata dar cu bucati de fructe si cereale in ea. Se face rapid si este foarte gustoasa.

%d blogeri au apreciat asta: