Nastere naturala vs nastere prin cezariana

Postul de astazi al Cristinei, cel legat de alaptare, mi-a adus aminte de o alta disputa de care m-am lovit mai mereu cand am fost insarcinata: nastere naturala vs. nastere prin cezariana. Si eu am fost intrebata de n ori cum vreau sa nasc sau, cat am stat in spital, cum am nascut. Se face mare caz de asta. Am auzit de cazuri in care se purtau rau cu mamicile care au nascut prin cezariana, considerandu-le „proaste egoiste si rasfatate” . Si am chef sa ma pronunt.

Mai intai: am nascut normal, cu epidurala. Am cerut epidurala cand aveam dilatatie doi pentru ca deja urlam de durere. Mi-au pus la 3. Partea cu „eject” – ul a fost ingrozitoare. Nu am fost in stare sa dau eu eject, un baiat simpatic a trebuit sa se catere aproape pe burta mea, ca sa il dea afara. Mereu am zis ca el mi-a nascut baiatul. Au fost 40 de minute ingrozitoare urmate de o ora si jumate de curatat interior. Una dintre fetele care asteptau sa se dilate a zis ca aproape a renuntat la naturala cand ma auzea cum tipam „nu mai pot”. De fapt, eu incercam sa spun „nu mai pot sa imping pentru ca nu mai simt contractiile din cauza epiduralei” dar erau prea multe cuvinte. Ulterior, la curatat, simteam mainile celor de acolo, in mine, cu tifoane si alte chestii de mi se ridica si acum parul maciuca. Sotului meu, care nu intelegea ce se intampla, de ce dureaza asa, i s-a spus ca David este bine si ca sunt probleme cu mine. Atat. A crezut ca innebuneste cand a auzit asta.

Sentimentul cu care am ramas insa, este ca a fost o nastere usoara (pana la partea de eject). Am vrut sa nasc natural din doua motive:

1. Ca am vrut eu sa vad cum este. Mi-a placut foarte, foarte mult perioada sarcinii si am vrut sa incerc si finalul.

2. Imi este ingrozitor de teama de operatie si de durerile de dupa. Mereu am preferat ca tot ce poate fi mai rau si mai dureros, in orice situatie, sa se intample repede, la inceput, ca sa scap. Mi-e groaza de ideea unei operatii.

Dar sincer, nu inteleg de ce sunt asa multe mamici si asa multi medici porniti impotriva nasterii prin cezariana. Da, natura ne-a lasat asa. Regula este ca nu nastem pe burta, ci printre picioare.

Dar sa fim seriosi, conform naturii, ar trebui sa ne procuram hrana vanand in haite, cu bete si sa locuim in grote. Pentru ca natura nu ne-a dat foc si ciment sa ne facem case. Nu ne-a dat nici masini si nici telefoane mobile.

Astea se cheama progrese. La fel si cezariana. Nu cred ca poate dauna copilului. Acum, eu nu sunt medic, dar nasterea naturala imi pare mai periculoasa pentru copil. Si am vazut la mine. David era angajat pe traseu, dar eu nu mai putea sa imping, el nu putea sa iasa. Daca nu se intampla „eject”-ul, ajungeam la cezariana. Si asa, David s-a nascut cu capul umflat intr-o parte. Avea un guguloi, o forma tare ciudata (vedeti in poza de sus). Tocmai ca nu l-am impins cum trebuie. Din fericire, s-a retras intr-o luna.

Cezariana face viata mai usoara pentru mamici si, dupa cum va spuneam, si pentru bebici. Nu inteleg de ce exista aceasta diferentiere, pe care am simtit-o si eu desi am nascut natural. In multe cazuri ea este necesara, dar chiar daca nu e, ce e rau in a-ti fi frica de durerile nasterii si a alege o varianta mai usoara? Tot ce facem noi, ca oameni, este pentru a ne face viata mai usoara.

 

%d blogeri au apreciat asta: