Somnul la bebei – numarul III: Marele razboi – prima zi

M-am laudat prea devreme. Minunea de atunci a tinut vreo 3 zile si gata. Am reluat turul Bucuresti-ului si cantatul.

Doar ca acum e foarte cald. Iar el e si mai greu, are aproape 9 kile. Asa ca astazi i-am prezentat declaratia de razboi: nu l-am luat in brate sa il legan. Doar la el in patut, l-am mai mangaiat, l-am mai pupacit. Rezultatul? A dormit cam o ora jumate, toata ziua, pana acum (ora 16.40) ceea ce e foarte putin. E marait, obosit, nervos si plangacios. Dar asta e artileria lui.

A mea e rabdarea … pana la urma invatam noi sa adormim.

Sunt curioasa daca exista vreo mamica norocoasa care sa isi puna copilul in pat imediat ce vede ca ii e somn iar acesta sa adoarma singur si repede.

Later edit:

Ziua 5: Nu il mai adorm in brate decat foarte foarte rar – spre deloc. In schimb, i se intampla sa nu doarma toata ziua decat vreo ora, o ora si jumatate pana seara. In rest ne jucam. Cand adoarme, adoarme in leagan, pe burta (si fara centuri de siguranta, doar cu mine langa el). Deci tot leganat dar nu de mine :)). Oricum, e un progres.

Ziua 14: Adoarme mereu in leaganul electric … nu m-am asteptat sa fie atat de util. Problema este ca David creste, a depasit deja limita admisa pentru leaganul asta, asa ca in curand va trebui sa gasesc alta metoda de adormit.

Doua luni si jumatate mai tarziu: are un program de somn destul de ok. Seara se culca de regula la 9.00. Doarme pana la 7, cu o pauza de masa care ia fix 2 minute. De adormit adoarme tot in leagan. Peste zi mai are, de regula, trei reprize de nani care tin intre o ora si doua ore

Anunțuri

Somnul la bebei – numarul II

Saptamana trecuta ma cam plangeam ca David nu adoarme in patut si ca fac kilometri intregi prin casa pana sa il adorm.

Ei bine, la cateva zile dupa, spre marea mea surpriza, odrasla mea a inceput sa urle cand il luam in brate sa il adorm. Cu inima indoita de neincredere, l-am pus in patut sa vad ce are de gand si … a adormit. Era foarte obosit, nedormit de vreo 3 ore ceea ce pentru el e mult (da, stiu, exista mamici care ar fi invidioase pe treaba asta :D).

Inainte sa sar in sus de bucurie (si un pic nostalgie ca de, imi creste baiatul), am mai asteptat cateva ture de somn. Si s-a intamplat cam acelasi lucru. Oarecum singurel, baiatul meu s-a invatat sa adoarma in patutul lui.

Acum normal, mai are momente cand vrea putin si rasfat si prin urmare urla pana il iau in brate.

Dar daca da pe aici vreo mamica de pui care doarme doar in brate, incercati si reteta mea, poate-poate functioneaza:

1. Lui bebe trebuie sa ii fie somn. Eu nu il pun in patut de la primul cascat, astept sa se maraie putin, fara sa ajunga insa sa urle de somn. Si nu il culc niciodata mai devreme de o ora dupa ce a terminat o masa.

2. I-am pus un ceas care ticaie in camera …. s-a vazut diferenta imediat.

3. Avem ritual de nani si la reprizele de somn de peste zi, nu doar seara. Adica il iau in brate si ii spun ca mergem sa facem nani; somn usor. „Nani” si „somn usor” sunt cuvintele magice.  Mergem sa tragem draperiile sa facem un pic mai intuneric in camera. Vorbindu-i in soapta, ii schimb scutecul daca e cazul, il bag in sacul de dormit si dau drumul pentru un minut la o jucarie de nani, timp in care il mangai. Pe urma il pun in patut pe burta (numai asa doarme) cu suzi de nani.

4. Pana adoarme, il mangai pe cap sau pe spate, ii cant, uneori ma aplec peste el, il tin de o manuta si ii cant la ureche sau il pup pe obraz, depinde. Alteori il las in pat si ies din camera si adoarme singur. Depinde de dispozitie.

Uneori, din ce in ce mai rar, nu vrea sa adoarma asa si il plimb iar, dar mai mult de 5 minute nu ii ia ca sa adoarma.

Somnul la bebei

Daca m-ati fi intrebat in decembrie, cand am scris ultima data, cum va „arata” somnul lui David la cele 6 luni pe care le are acum, v-as fi spus, convinsa, ce educatie strasnica ii voi face eu puiului meu in ceea ce priveste somnul.

In realitate … nu stiu cum, dar am reusit sa il invat sa adoarma numai in brate, leganat, purtat si batait, cantandu-i in nestire Ceata lui Pitigoi sau In padurea cu alune, cele doua slagare incontestabile ale familiei. Cu siguranta nu a fost intentia mea, dar m-a pacalit si nici nu m-am prins cand s-a invatat asa.

La inceput, l-am adormit pe burta, noi intinsi in pat. Si ne placea sa il simtim asa aproape de noi. O vreme a dormit cu mine in pat (slava domnului ca aici m-am trezit la timp si l-am mutat iar in patut). Acum adoarme in brate si, desi imi place sa il vad dormind linistit la mine in brate, se face tot mai greu … a sarit deja de 8 kg.

La un moment dat am incercat sa il adorm direct in patut si … a mers. Fericita ca nu am un copil mofturos, am zis ca il mai adorm leganat pana se mai mareste si pe urma il pun direct in patut la nani.

Eheeei, numai ca socoteala din capul meu nu s-a mai potrivit cu realitatea. Au astia mici un nu stiu ce care te pacaleste si te face sa le canti in struna fie ca vrei, fie ca nu vrei.

Acum, bineinteles ca nu mai vrea. Si sa imi spuna mie cineva cum sa fac sa nu il iau in brate si sa il pup cand, atunci cand ma duc sa vad daca a adormit sau sa ii dau suzeta, el, in loc sa faca nani, face asta:

Cica doarme LOL

Concluzia este … eu cum pot sa scap de plimbat kilometri prin casa si cantat in nestire aceleasi strofe?

%d blogeri au apreciat asta: